testament pentru sufletul meu

intorc pagina cu pagina si caut
niciodata
nu-mi opresc degetele pe raspunsuri certe
vreau o dulce inselare in sange
destine in care nu cred de altfel mi se invaluie in degete
si scap franturi de pulbere divina
vand si eu cum a vandut si el
argintii mi-s grei in palme
franghia imi strange sufletul
sufletul meu e suflet
las in urma cuvinte cum a lasat si el lacrimi
diavolul a fost mai puternic si la mine dar si la el
insa eu traiesc
caci sufletul meu e suflet
mestesugit din cruci innegrite de batranul stiutor
port in mine cuvinte intrupate si prescura imbibata in vin

About ana-maria

Eu... Incep cu traditionalul „Ma numesc” : Andrei Ana – Maria. Am 20 de ani impliniti de curand. Incep sa deschid partial ( cel putin ) ochii spre a vedea cum este lumea de fapt ( am auzit prea multe variante asa ca m-am hotarat sa vad partea mea de adevar ).Am terminat anul trecut liceul cu note bune ( deja suna a lauda, insa tine cont ca nu am zis foarte bune ) si acum stau pe tuşa si ma gandesc spre ce sa ma indrept... multe posibilitati, dar prea multe pasiuni... si daca tot vorbim de pasiuni intentionez sa mentionez doar cateva pentru a nu te plictisi : lectura ( pune-mi o carte in fata si vei avea liniste pana o termin ), plimbarile lungi in padure ( si nu, nu dupa fragi sau cu cosuletul la bunica), copacii ( desigur de cauza aceasta imi plac padurile ). Ah era sa uit: poezia,in special cea simbolista ( nu din cauza ca are o tenta de tristete, ci datorita faptului ca este o adevarata arta sa descifrezi simboluri, iar exercitii pentru creier nu strica ). Si bine recunosc imi place si politica, insa doar atunci cand o discut cu tata. Despre defecte si calitati nu va vorbesc, am si unele si altele, insa nu tine de competenta mea sa ma pronunt. Ii las pe cei ce ma cunosc sa completeze. Sper sa va pleca articolele mele, voi incerca sa scriu cat mai des si cat mai bine. Un nesfarsit sir de multumiri celor ce binevoiesc „sa imi treaca pragul” si unul ceva mai lung celor ce vor avea ceva de comentat.
Acest articol a fost publicat în stihuri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la testament pentru sufletul meu

  1. cristi spune:

    Am citit ultimele 4 poeme si ma bucur. Ma bucur ca datorita unor constrangeri le-ai postat in aceeasi zi si ca in felul asta le-am parcurs, parca, altfel. Sau poate ele insele sunt altfel. Vad evolutie, progres, spune-i cum vrei. Ceea ce conteaza e ca se vede, ca e vizibil. Ele se leaga. Cumva totul se leaga si foarte probabil unul din secrete l-ai „scapat” chiar tu in testament. Aceasta certitudine mereu provizorie, uneori doar inchipuita, te blocheaza, te limiteaza, pornind asa-zisul „razboi fara victime”. Fara victime imediate,mai exact, daruindu-ti o moarte incredibil de lenta si, evident, dureroasa. As spune deci ca si certitudinea dauneaza grav sanatatii fizice si mentale.
    Felicitari pentru testament si bafta! La cat mai multe si la cat mai bune!

    ps: va mai dura ceva pana se rezolva cu blogul; ma bucura reactia aproape imediata referitoare la starea lui actuala. va reveni!😀

  2. ana-maria spune:

    astept atunci. mersi de aprecieri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s