sper

Doamne, sper ca de ziua mea nu vei uita sa imi faci cadou ceea ce mi-ai promis. Nu cer mult, decat zapada pe care, de altfel, mi-ai dat-o si anul trecut.

nu mai sunt copil vai mie

degeaba imi impletesc parul in doua codite
nu mai sunt copil nu lacrimi virgine imi curg pe obraz
port negru pe fiecare frunza ce imi acopera trupul
si un numar par de flori imi sunt insirate in par
petalele lor se ofilesc pe sani-mi ce-au fost fecioralnici
si zambetul mi-e preschimbat in grimasa
nici nu rad nu mai stiu am uitat
merg aplecata de spate imi sunt prinse poveri
vai mie vai Doamne de ce ai pus grele cruci in bratele unui copil

in bratele nisipoase ale toamnei

Cand arta depaseste granitele saracite ale sufletului…

emotie de toamna

iad

da-mi Doamne putere sa nu ma abat de la Tine
caci tulburi imi sunt crucile si cerul
nu mai poarta semnele Tale
ma pierd in cuvinte aruncate de diavol
azi el e pescar si nu Tu
printre degete imi scapa sangele Tau
si dragostea Ta nu imi mai infasoara trupul
demoni danseaza pe crucea pe care o duc
e tot mai grea
genunchii mi-s sfasiati de pietre negre
nici corbi nu mai privesc la mine

nu plange

nu plange
nu varsa lacrimi ce ma pangaresc
nu te uita la mine de parca acum ai observa pentru
intaia oara ca sunt carne invechita de timp
din mine musca crunt diavolul
si setea pentru tine imi creste dupa fiecare
picatura de vin ce imi trece prin vene
sunt dinti ascutiti pe pielea mea gata sa o strapunga
nu lasa privirile soptite deoparte
nu ma striga imaginandu-ti trupuri inecate in gemete de durere surde
lasa-ma inchisa in mine cu suferinta trasa peste trup precum un giulgiu
vreau pamant in suflet si sange pe degetele ce te ating
vreau batai violente la poarta ce da in spre mine
vreau brate sa imi cuprinda glasul si ultima secunda o rapesc
pentru tine poftim ti-o daruiesc tie
ia ceea ce am pastrat mereu pentru inflacararea ta

azi vad in ceata

Ok, recunosc este perioada de “aducere aminte”. Acum ceva ani (4, mai concret), pe vremea aceasta am trecut prin situatii ce pot fi catalogate dificile. Ideea e ca in fiecare toamna aceleasi sentimente ravasite imi ies din cutiuta neagra si rabufnesc in afara. Sunt un om care stie sa joace teatru (multumesc tata ca am avut profesori buni), insa de multe ori nu mai pot si imi vine sa urlu. A trecut, intr-adevar totul, si azi nu imbratisez decat frimiturile durerilor de atunci. Partea proasta e ca nu uit. Calc mereu pe trecut si nu vad clar viitorul. Doamne iti multumesc ca m-ai ajutat, insa sterge si ce a ramas!

prima zi

Azi a fost prima zi de facultate. Am fost cu fratioru’ sa ne luam orarele. Daca o tinem tot asa o sa ne fie bine la examene. uuupppsss

three days grace

cu tine in gand